Scandalul plagiatelor de la Academia de Poliție. Ministerul de Interne: Conducerea academiei a susținut că a verificat 149 de teze, dar în realitate au fost 82. Nu există o procedură de verificare a tezelor

Doar 82 de teze de doctorat de la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, dintre care 61 peste pragul de alertă, au fost verificate, deşi reprezentanții instituţiei au susținut că au fost verificate 149 de teze de doctorat, dintre care 55 ar fi fost peste pragul acceptat al coeficienţilor de similitudine. De asemenea, au fost situaţii când anumite teze de doctorat au fost verificate în perioade de timp distincte, cu rezultate diferite.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Monica Dajbog, a prezentat miercuri raportul Corpului de control al ministrului privind tezele de doctorat din perioada 2011 – 2018.

Potrivit acesteia, deşi Academia de Poliţie a prezentat conducerii ministerului şi în spaţiul public informaţii în sensul că au fost verificate 149 de teze de doctorat, din care 55 ar fi fost peste pragul acceptat al coeficienţilor de similitudine, de fapt au fost verificate doar 82 de teze de doctorat, din care 61 au fost peste pragul de alertă.

Din numărul total de 333 de teze de doctorat, 71 au fost verificate în perioada 2017 – 2018, conform procedurilor legale, înainte de susţinerea publică a lucrărilor, iar din celelalte 262 de teze din perioada 2011 – 2016 au fost verificate doar 82. Pentru 61 din cele 82 de teze verificate au fost constatate depăşiri ale coeficienţilor de similitudine admişi, respectiv coeficientul care se referă la procentul din text cu toate frazele similare descoperite de programul anti-plagiat în alte documente şi coeficientul care determină procentul din text cu fragmente similare care depăşesc 25 de cuvinte.

„Deşi au fost emise 61 de rapoarte, la Comisia de Etică şi Deontologie Universitară a Academiei de Poliţie au fost trimise doar 58. De remarcat este şi faptul că în cazul celor 82 de teze verificate – 10 erau de fapt sub formă de rezumat, 14 au fost verificate doar parţial din cauza limitei maxime setate pentru mărimea unui document care poate fi verificat prin programul anti-plagiat, iar în cazul a şapte teze au fost generate rapoarte de similitudini şi în anul 2016”, a precizat purtătorul de cuvânt al MAI, citat de Agerpres.

Monica Dajbog a menţionat că au fost identificate inclusiv situaţii când anumite teze de doctorat au fost verificate în perioade de timp distincte, cu rezultate diferite.

Astfel, Comisia de Etică şi Deontologie Universitară, prin regulamentele adoptate de Senatul Academiei, şi-a fixat perioade de timp foarte mari pentru finalizarea verificării unei sesizări, respectiv 18 luni. Ulterior, pe perioada verificărilor Corpului de control al ministrului, Comisia a modificat perioada, reducând-o la 45 de zile. Aceeaşi comisie a introdus obligativitatea prezenţei unui student în cadrul subcomisiilor de analiză a sesizărilor, aspect care nu este cerut de lege şi care îngreunează procesul de verificare a tezelor de doctorat, în condiţiile în care studenţii au perioade de vacanţă, de studiu, de practică şi nu pot participa în mod permanent la lucrările subcomisiei. Evident, în absenţa studentului, subcomisia nu se putea întruni.

Până la momentul finalizării verificărilor Corpului de control al ministrului, Comisia de Etică a emis şase puncte de vedere şi a înaintat la Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare o sesizare pentru cinci teze de doctorat, având la bază documentele transmise de către Departamentul de Studii Doctorale în 28 ianuarie 2019.

O altă constatare a echipei Corpului de control a fost că patru ofiţeri din conducerea Academiei de Poliţie nu şi-au depus propriile teze de doctorat la Comisia de Etică pentru a fi verificate prin softul anti-plagiat, aşa cum hotărâse Consiliul de Administraţie al Academiei în 21 martie 2019.

Concluzia evaluării Corpului de control al ministrului este că la Academia de Poliţie nu există o politică coerentă de identificare şi sancţionare a plagiatului, nu există o procedură de verificare a tezelor prin programul de semnalare a similitudinilor, nu există o bază de date cu propriile teze de doctorat și nu sunt stabilite criterii, proceduri şi standarde obligatorii pentru prevenirea fraudei în cercetarea ştiinţifică, inclusiv a plagiatului.

Potrivit purtătorului de cuvânt al MAI, în urma finalizării acestei verificări, comisia de evaluare a propus reanalizarea tuturor deciziilor luate la Academia de Poliţie cu incidenţă în verificarea respectării standardelor de etică profesională şi elaborarea unui plan cu măsuri concrete de verificare a situaţiilor de plagiat.

„Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, a dispus informarea Ministerului Educaţiei Naţionale care are organele abilitate pentru verificarea respectării prevederilor legale în materie de standarde de calitate şi etică profesională, precum şi sesizarea Consiliului de Etică şi Management Universitar care are în competenţă cercetarea litigiilor de etică universitară şi poate dispune cercetarea disciplinară a membrilor Comisiei de Etică şi Deontologie Universitară. Aşa cum ştiţi, în conformitate cu principiul autonomiei universitare, MAI nu poate dispune o cercetare disciplinară în acest caz”, a mai spus Monica Dajbog.

În perioada 1992-2018, la Academia „Alexandru Ioan Cuza” au fost susţinte în jur de 700 de teze de doctorat.

Academia de Poliție are de miercuri un nou rector – Veronica Stoica, împuternicită printr-un ordin al ministrului Carmen Dan.

La sfârșitul lunii mai, rectorul și prorectorul Academiei de Poliție, aflați sub control judiciar sub acuzația de instigare la șantaj, în dosarul privind amenințarea jurnalistei Emilia Șercan, și-au dat demisia, după ce ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, le-a cerut acest lucru. În 23 mai, procurorii DNA au dispus începerea urmăririi penale și i-au plasat sub control judiciar pentru 60 de zile pe Adrian Iacob, rectorul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” și Petrică-Mihail Marcoci, prorectorul Academiei, pentru instigare la șantaj. Cel instigat la șantaj ar fi fost ofițerul de poliție Adrian Bărbulescu.

Potrivit procurorilor, în 15 aprilie, ofiţerul de la Academia de Poliţie i-ar fi transmis jurnalistei Emilia Şercan, pe numărul personal, mesaje de ameninţare (un mesaj tip text şi cinci mesaje folosind aplicaţia Facebook Messenger), pentru a o constrânge să înceteze activitatea de investigare a modului în care mai multe persoane din cadrul şcolii doctorale a Academiei de Poliţie A.I. Cuza, au obţinut titlul de doctor. În ultimii ani, Emilia Șercan și-a făcut un renume din anchetele privind plagiatele în rândul înalților demnitari și al conducerii unor instituții de invățământ, între care Academia de Poliție.

Toate drepturile sunt rezervate sursei