Acasă ADEVARUL Originile „dreptei” şi ale „stângii” în politică, de la Revoluţia Franceză la cursa...

Originile „dreptei” şi ale „stângii” în politică, de la Revoluţia Franceză la cursa prezidenţială americană din 2020

Care sunt originile termenilor politici „stânga” şi „dreapta”?

Povestea începe în Franţa, în vara anului 1789, explică Patrice Higonnet, profesor emerit de istorie a Franţei, la Universitatea Harvard. În timp ce Revoluţia Franceză se amplifica, o mulţime furioasă tocmai intrase cu forţa în Bastilia. Adunarea Naţională se reunise ca să acţioneze ca guvern al revoluţiei. Şi Adunarea avea un scop principal: scrierea unei noi constituţii.
Una dintre temele principale pe care Adunarea le-a dezbătut a fost cât de multă putere ar trebui să aibă regele, spune David A. Bell, profesor de istorie modernă a Franţei, de la Universitatea Princeton. Ar trebui să aibă el drept de veto absolut? În timp ce dezbaterea a continuat, cei care credeeau că regele trebuie să aibă drept de veto absolut s-au aşezat la dreapta preşedintelui Adunării şi cei care credeau că acesta nu trebuia să aibă acest drept – viziunea mai radicală – s-au aşezat la stânga sa. Cu alte cuvinte, cei care se plasau mai aproape de tradiţie erau în dreapta şi cei care voiau mai multă schimbare erau în stânga. 
„Aşa că aceste grupuri au devenit cunoscute ca stânga şi dreapta, şi aici putem găsi originile”, a declarat Bell pentru TIME.
Modelul de aşezare s-a repetat în legislaturile şi parlamentele care au urmat. „A intrat în limbajul popular”, spune el. „Aceşti termeni erau folosiţi în ziarele care scriau despre Adunarea Naţională Constituantă.

Cum s-au răspândit „aripa dreaptă” şi „aripa stângă”?

Întreaga lume urmărea Revoluţia Franceză şi jargonul a început să fie preluat şi în alte colţuri ale lumii – dar nu peste noapte. Potrivit eseului istoricului francez Marcel Gauche, „Dreapta şi Stânga”, procesul prin care dreapta şi stânga au devenii categorii politice identitare „a fost un proces îndelungat care a durat mai mult de trei sferturi de secol, până în primul deceniu al secolului XX”.
Prevalenţa stângii şi dreptei în Rusia bolşevică şi în primii ani ai Uniunii Sovietice exemplifică influenţa extinsă a termenilor.
„Bolşevicii erau fascinaţi de Revoluţia Franceză. Ei erau conştienţi că trebuie să-i continue moştenirea – şi să o ducă la un nivel mai ridicat”, a declarat Marci Shore, profesoară de istorie europeană culturală şi intelectuală la Universitatea Yale, pentru publicaţia Time. Ei vedeau acest lucru ca pe un pas necesar în procesul istoric care avea să ducă în cele din urmă la comunism.
Pentru ei, stânga şi dreapta înglobau noi caracsteristici. Oamenii care nu urmau linia Partidului Comunist erau descrişi de către oponenţi ca fiind de aripă stângă sau deviaţionişti de aripă dreaptă, în special în perioada stalinistă. O înclinaţie spre stânga însemna de obicei adoptarea revoluţiei internaţionale a muncitorilor şi înclinaţia spre dreapta însemna adoptarea unui soi de sentiment naţional. Însă definiţiile erau fluide, întotdeauna schimbându-se în funcţie de linia partidului.
În perioada interbelică, termenii de stânga şi dreapta erau folosiţi în toată Europa, în timp ce oamenii se luptau cu politica naţiunii şi clasei. „Este foarte greu nsă vorbim despre anii 1920 şi 1930 în Europa, fără să invocăm încontinuu Stânga şi Dreapta”, a afirmat Shore. „Asta este în special adevărat pentru că anii interbelici au reprezentat o perioadă de spectru politic polarizat: Dreapta a devenit mai radicală, Stânga a devenit mai radicală; centrul liberal «s-a topit in aer», ca să folosesc expresia lui Marx”.

Cum au intrat „stânga” şi „dreapta” în politica americană?

Potrivit lui Michael Kazin, profesor de politică americană şi mişcări sociale la Universitatea Georgetown, termenii au pus stăpânire pe vocabularul american abia în secolul XX – sintagmele „aripă stângă” (left-wing) şi „aripă dreaptă” (Right-wing) au început să fie folosite în cărţile în limba engleză începând cu anii 1920.
Însă, chiar când termenii începeau să fie mai comuni, cei care ar fi putut să-i folosească au început să-i evite.  Existau comunişti şi socialişti activi în SUA în anii 1920 şi 1930, spune Brent Cebul, profesor de istorie contemporană la Universitatea din Pennsylvania, dar a devenit din ce în ce mai probabil ca aceştia să nu se mai numească „stângişti” din mai multe motive.
În primul rând, atunci când preşedintele Franklin D. Roosevelt a stabilit programele „New Deal” în anii `30, el a inaugurat o eră a liberalismului care a făcut pace cu întreprinderile private. Mulţi oameni care fuseseră socialişti activi au ales să susţină New Deal, sacrificându-şi ideologiile mai radicale în numele progresului din partidele importante şi politică, în general.
Apoi, în anii ’40 şi ’50, Războiul Rece şi „Panica Roşie” au ridicat miza pentru cei de stânga. „Îţi pierdeai slujba în guvern dacă vorbeai activ de lucruri socialiste sau comuniste”, a afirmat Cebul. „Aşadar asta a avut consecinţe importante legate de cine chiar se identifica pe sine ca fiind de stânga”. Între timp, gânditorii conservatori au început să lege dezvoltarea statului liberal cu ceea ce ei au numit viziune de stânga, cu asocierile sale comuniste. „De fapt, dreapta este cea care păstrează vie această idee a stângii în politică”, a argumentat profesorul.
Însă oamenii au început să revendice termenul prin anii ’60, spune Jennifer Burns, profesoară de istorie contemporană americană la Universitatea Stanford şi cercetătoare la Institutul Hoover.
Ce a dus la această schimbare? În primul rând, partidele politice – în trecut, deseori conduse de interese regionale şi economice – au început să se întărească în jurul credinţelor ideologice de centru. În al doilea rând, oamenii atât de stânga, cât şi de dreapta au început să respingă vechiul consens politic. Conservatorii lucrau pentru a promova un nou set de idei, nefiind de acord cu bazele filosofice ale unui guvern extins. Şi de cealaltă parte, studenţii activişti protestau împotriva a ceea ce ei considerau „liberalismul hegemonic” şi a Războiului din Vietnam.
Acest moment a fost unul cheie: stânga şi dreapta au devenit folositoare în politica americană, atunci când oamenii au avut nevoie de o cale de a-şi exprima dezaprobarea faţă de alţii, în ceea ce putea părea a fi propria lor viziune asupra lucrurilor.
„Deodată, ai o dreapta şi o stânga mai definite, pentru că ambele părţi cred că mijlocul – puterile, establishmentul – strică lucrurile şi nu fac o treabă bună”. a spus Burns. 

Ce înseamnă stânga şi dreapta astăzi?

După cum explică, Sophia Rosenfeld, termenii sunt situaţionali şi au devenit instrumente care se schimbă în funcţie de context. Ei au însemnat ceva clar în Revoluţia Franceză, ceva clar în ascensiunea socialismului şi naţionalismului în Europa şi ceva clar în naşterea mişcărilor studenţeşti din Statele Unite. 
În SUA, astăzi, stânga şi dreapta sugerează progresism şi conservatorism. Dar definiţia centrului este în continuă schimbare. 
McClatchy a scris acum câteva luni că, deşi Joe Biden este etichetat ca fiind un candidat democrat, agenda sa este mult mai progresistă decât pe care Hillary Clinton a avut-o cu patru ani mai devreme. 
Un trend tinde să fie adevărată: stânga şi dreapta devin alinieri politice mai puternice atunci când centrul se destramă. Unii argumentează că exact asta s-a întâmplat anul acesta, în 2019.
„Cred că termenul de dreapta începe să fie din nou folosit în prezent”, spune Burns, „pentru că vedem atât de multă diversitate printre oameni care spun foarte clar că nu sunt liberali”.
De asemenea, termenii sunt din ce în ce mai folosiţi în luptele politice, potrivit lui Kazin. Politicienii de azi îşi descriu deseori oponenţii ca find „de extremă stângă” sau de „extremă-dreapta”, într-un efort de a le de-legitimiza politicile. 
Şi înţelesurile stângii şi dreptei încă se pot schimba şi în continuare.
„Sunt istoric, nu cred că termenii au înţelesuri incontestabile”, a spus Kazim. „Cu cât este mai important un termen, cu atât mai contestată este semnificaţia sa”.

Cele mai citite

Mesajul lui Sturgeon pentru Johnson: Nu poți păstra Scoția în Regat împotriva voinței ei

​Liderul Partidului Național Scoțian, Nicola Sturgeon, l-a avertizat duminică pe premierul britanic Boris Johnson că nu poate ține Scoția în Marea Britanie împotriva voinței...

ULTIMĂ ORĂ Gheorghe Dincă, de urgență la spital

Dincă a ajuns la spital după ce psihologul care îl consiliază i-a recomandat să se interneze. Se pare că starea psihică a lui Dincă...

Prioritatea Guvernului britanic este ”să scoată Marea Britanie din UE la 31 ianuarie 2020”

Prioritatea Guvernului condus de Boris Johnson este ca Marea Britanie să iasă din Uniunea Europeană la 31 ianuarie, a declarat duminică ministrul britanic Michael...

Un bărbat din Olt a intrat peste o femeie în casă, a ucis-o și i-a furat 10.000 de lei

Un bărbat a fost reţinut pentru 24 de ore, după ce a intrat în locuinţa unei femei din judeţul Olt, a strâns-o de gât...

Two gold, three silver and six bronze medal for Romanian boxers at the Balkan Boxing Championships 2019

Steluta Duta (48 kg) and Maria Nechita (57 kg) are the winners of the gold medals of the Balkan Boxing Championships 2019 of Antalya,...

VIDEO | Imagini unice cu Beyonce din 1992! Tatăl artistei a postat pe Instagram imagini cu primele apariții ale artistei

Ce i-a surprins pe fani este altceva. Crainicul emisiunii pare a fi nimeni alta decât Kris Jenner, faimoasa mamă a surorilor Kardashian. Internetul a...

Roman Polanski, după noile acuzaţii de viol: „Mass-media m-a făcut un monstru şi este vina lui Harvey Weinstein“

El dă vina pe Harvey Weinstein pentru necazurile lui, într-un interviu acordat revistei Paris Match, publicat miercuri, potrivit news.ro.  Cineastul pretinde că mogulul căzut în...

​LiveScore Spania vs Olanda (de la 13:30) / Meciul pentru medaliile de aur

CM Handbal (f) - finala ​Spania și Olanda se întâlnesc în marea finală a Campionatului Mondial de handbal feminin din Japonia. După ce au...