CCR respinge sesizarea lui Klaus Iohannis, cu privire la legea pentru persoanele ce nu pot avea calitatea de fondator al unei societăţi

 Curtea Constituţională a României (CCR) a respins, miercuri, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra legii referitoare la persoanele care nu pot avea calitatea de fondator al unei societăţi. 

„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru modificarea alin. (2) al art. 6 din Legea societăţilor nr. 31/1990 este constituţională în raport cu criticile formulate”, se arată în minuta deciziei. 

Şeful statului a trimis CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra acestei legi motivând că, prin modul în care a fost adoptată, precum şi prin conţinutul normativ, contravine unor norme şi principii constituţionale. 

Iohannis susţinea că în cazul acestei legi a fost încălcată competenţa primei Camere sesizate, Senatul, care nu a dezbătut textul şi soluţia adoptată de Camera Deputaţilor. 

„În forma adoptată, legea dedusă controlului de constituţionalitate nesocoteşte şi principiile constituţionale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de o singură Cameră, legea fiind, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament”, explica preşedintele în sesizarea transmisă preşedintelui CCR, Valer Dorneanu. 

El menţiona că Senatul a respins această lege în forma iniţiatorului, care viza eliminarea interdicţiei de a avea calitatea de fondator al unei societăţi pentru persoanele care au fost condamnate pentru infracţiuni de corupţie, însă Camera Deputaţilor a adoptat-o cu modificări, schimbând în mod fundamental conţinutul actului normativ. 

Potrivit şefului statului, prin forma adoptată de Cameră, nu poate avea calitatea de fondator al unei societăţi persoana căreia i s-a interzis expres acest drept prin hotărâre judecătorească definitivă, ca pedeapsă complementară a condamnării pentru infracţiunile prevăzute în cuprinsul normei. 

„Are loc atât o restrângere a sferei persoanelor cărora li se aplică această interdicţie – de la persoanele condamnate doar la cele cărora li s-a aplicat o astfel de măsură ca pedeapsă complementară -, cât şi o extindere a acestei sfere a destinatarilor (faţă de forma iniţiatorilor), reintroducându-se în rândul categoriilor de infracţiuni vizate de textul criticat şi infracţiunile de corupţie. O astfel de modificare a obiectului propunerii legislative nu poate fi decisă de o singură Cameră, fără încălcarea principiului bicameralismului”, susţinea Iohannis. 

El invoca şi necorelarea dispoziţiilor şi neclaritatea textului. 

Şeful statului spunea că legea condiţionează existenţa interdicţiei de a fi fondator al unei societăţi de aplicarea, prin hotărâre judecătorească, a unei pedepse complementare în acest sens.

Toate drepturile sunt rezervate sursei